Secrete nespovedite

Suntem proprietari de secrete. Uneori, le luam cu noi, uneori nu ies niciodata la iveala. Secrete mai grave, iubiri tainuite, greseli ascunse, obiceiuri tabu. Sunt in siguranta cu noi, atat timp cat nu vrem sa ne asociem cu un partas. Pentru ca toti avem un secret, pentru ca azi nu suntem obligati sa-l punem pe tava curiosilor, va ofer o poezie. Secretoasa, personala. Care poate imbraca macar o idila din viata voastra nescrisa.

Sa stii ca in sufletul tau m-ai nascut

Sa nu uiti ca prin risipa timpului m-ai pierdut

Sa crezi cand ti-am jurat iubire in zece cuvinte

Sa nu uiti ca speranta traieste-n juraminte

 

Sa nu ma scoti de acolo, de unde m-ai nascut

Sa nu ma confunzi cu trecutul pierdut

Sa ma rostesti in gand cu jocul a zece cuvinte

Sa ma citesti in zambete ca pe unul dintre juraminte

 

Sa ma porti pe drumuri infundate si nepietruite

Sa ma iubesti la fel ca in clipele sfinte

Sa nu ma uiti privind intepat de durere

Sa ma adori oriunde ai fi, dar in tacere

 

Sa nu imprumuti secretul cailor nepietruite

Sa nu retraiesti cu alt suflet momentele sfinte

Sa intelegi ca am ars ore infinite in durere

Sa te chem m-am temut, te-am iubit si eu, dar in tacere.